Articol in cadrul concursului SuperBlog 2012
Sursa foto1: gizmodo.jp
Sursa foto2: azerty.ro
Spunea un
scriitor al cãrui nume ingrate mea minte nu a reuşit sã ȋl pãstreze, cã ȋn
viziunea lui, Raiul aratã ca o bibliotecã.
Ȋn ultimul
timp, tot ceea ce este tipãrit şi-a pierdut din valoare. Aş fi ipocritã sã spun
cã eu nu renunţ la publicaţiile tipãrite. Citesc ştirile online, nu cumpãr
ziare şi nu mã uit la TV. Nu am mai trimis o scrisoare de aproape 10 ani, dar
trimit mailuri zilnic. De multe ori, prefer chiar sã ȋnvãţ pentru examene din
cursuri ȋn format electronic.
Cu cãrţle,
ȋnsã, e altã poveste. Fiecare carte e istoria unui suflet şi trebuie sã aibe o
formã concretã, o ȋntrupare. Mirosul paginilor şi faptul cã are un loc al ei ȋn
bibliotecã, precum şi faptul cã o vezi din când ȋn când o fac sã trãiascã, sã
nu fie uitatã.
Cãrţile
online au mai puţinã personalitate, nu au suflet, şi sunt condamnate sã fie
repede uitate. Sunt omul online-ului, ca sã zic aşa, dar pânã la cãrţi.
Involuţia
printului afecteazã vânzãrile, dar protejeazã planeta. Mai multe publicaţii online
citite ȋnseamnã mai puţini copaci ucişi. Am observant o tendinţã mai mare de a
se ȋndrepta spre publicaţiile ȋn format electronic la tineri, care, fie au un
program foarte ȋncãrcat, fie nu au rãbdare, aşa e natura lor, mereu pe fugã, şi
atunci preferã sã citeascã ceva online, pe când oamenii peste 40 ani ȋncã mai
rãsfoiesc cu plãcere un ziar.
Existã totuşi
o mare tendinţã de a achiziţiona multifuncţionale ieftine, spre exemplu de la
magazinul Azerty, pentru cã acestea au evoluat foarte mult, devenind din ce ȋn
ce mai performante, şi cred cã omul simte din când ȋn când nevoie concretului.
Mi-ar prinde
bine şi mie o imprimantã, pentru cã atunci când citesc un volum mare de publicaţii
electronice, ochii ȋmi trimit semnale de alarmã, cum cã ar fi obosiţi, şi cred
cã dacã ar putea, mi-ar spune: profitã de oferta Samsung Hp Canon!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu